1 Copyright (c) 1998 Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>
2 Mulþumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi ºi sugestii.
4 A se citi sfârºitul pentru condiþii.
6 Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
8 Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation, Inc.
10 Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
12 Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
13 CTRL sau CTL) sau tasta META. Pe unele tastaturi, tasta META este
14 etichetatã ALT, EDIT sau în alt fel (de exemplu, pe tastaturile Sun,
15 tasta META este etichetatã cu un diamant ºi se gãseºte la stânga
16 tastei spaþiu). Dacã nu aveþi o tastã META, puteþi folosi ESC în loc.
17 În loc sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã
18 prefixãm un caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
20 C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
21 caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
24 M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META în timp ce tastaþi
25 <chr>. Dacã nu existã tasta META, tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi
26 apoi tastaþi caracterul <chr>.
28 Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
29 C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
30 reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu:
31 <<Mijlocul paginii e gol din raþiuni didactice. Textul continuã dedesubt.>>
32 >> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
33 urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
34 tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest
35 lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
37 De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
38 mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
41 Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
42 loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
43 C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
44 tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC>v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
47 >> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
53 Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
55 C-v avanseazã un ecran
57 C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
58 de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
61 >> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
62 Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
63 de lângã cursor este acelaºi.
66 * COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
67 ---------------------------------------------
69 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
70 poziþie în textul de pe ecran?
72 Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai
73 simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din
74 aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
75 direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
76 ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
81 Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
86 >> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
87 C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
90 Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
91 gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
92 pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt
93 comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
94 timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
96 >> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
98 >> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
99 C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
102 Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
103 urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
104 un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
106 >> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
107 trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
108 trecerii peste caracterul NEWLINE.
110 C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
112 >> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
113 cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
114 sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
116 Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
117 textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
118 Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
119 zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
122 >> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
123 C-n ºi observaþi ce se întamplã.
125 Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
126 cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
127 M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
129 >> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
131 Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
132 cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
133 la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în
136 >> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
137 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
138 poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
140 Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
141 cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
142 operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
143 paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
144 bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
147 Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
148 cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
149 M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
151 >> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
152 Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
154 Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
155 repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi
156 aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
158 Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
159 limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
161 Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
162 cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
165 C-f avanseazã un caracter
166 C-b înapoi un caracter
168 M-f avanseazã un cuvânt
171 C-n avanseazã o linie
174 C-a înapoi la începutul liniei
175 C-e avanseazã la sfârºitul liniei
177 M-a înapoi la începutul frazei
178 M-e avanseazã la sfârºitul frazei
180 >> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
183 Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
184 (META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
185 Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
187 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
188 necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale
189 este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
192 >> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
193 Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
195 >> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
196 Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
198 Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
199 terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
200 C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
201 funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã
202 ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
203 mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
204 schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã
205 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
206 comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
208 Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
209 majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
210 repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
211 alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
212 ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
213 numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se
214 recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
217 De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
219 >> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
220 muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
223 Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
224 repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
225 C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument
226 numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
227 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
229 >> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
231 Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã
232 doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
235 Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
236 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa
237 textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
239 >> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
240 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o
241 poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
244 >> Mutaþi mouse-ul într-un punct în scroll bar la aproximativ trei
245 linii de început ºi apãsaþi butonul din stânga de câteva ori.
248 * CONTROLUL CURSORULUI ÎNTR-UN TERMINAL X
249 -----------------------------------------
251 Dacã aveþi un terminal X, vi se va pãrea probabil mai uºor sã folosiþi
252 tastele de pe keypad pentru a controla cursorul. Sãgeþile stânga,
253 dreapta, sus ºi jos mutã cursorul în direcþia specificatã;
254 funcþioneaza exact ca ºi C-b, C-f, C-p ºi C-n, dar sunt mai uºor de
255 tastat ºi reþinut. Puteþi folosi de asemenea C-stânga ºi C-dreapta
256 pentru a vã deplasa cuvânt cu cuvânt, ºi C-sus ºi C-jos, pentru a vã
257 deplasa bloc cu bloc (de ex. paragraf cu paragraf, dacã editaþi text).
258 Dacã tastatura are taste etichetate HOME (sau BEGIN) ºi END, acestea
259 vã vor muta la începutul, respectiv sfârºitul liniei, iar C-home ºi
260 C-end vã vor muta la începutul, respectiv sfârºitul fiºierului. Dacã
261 tastatura are taste etichetate PgUp ºi PgDn, acestea vã vor muta ecran
262 cu ecran, exact ca M-v ºi C-v.
264 Toate aceste comenzi acceptã argument numeric, aºa cum am explicat mai
265 sus. Puteþi folosi o modalitate mai simplã de a-l introduce: þineþi
266 apãsatã tasta CONTROL sau tasta META ºi tastaþi numãrul. De exemplu,
267 pentru a vã muta 12 cuvinte la dreapta, tastaþi C-1 C-2 C-dreapta. De
268 remarcat faptul cã este foarte uºor sã tastaþi, pentru cã nu trebuie
269 sã ridicaþi tasta CONTROL.
272 * CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
273 ---------------------------
275 Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
276 fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã atunci, tastând C-g. Puteþi
277 folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
279 Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
280 numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
282 >> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
283 tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un
284 singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
287 Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
290 * COMENZI DEZAFECTATE
291 ---------------------
293 Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
294 utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
296 Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
297 spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
300 Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
301 SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
302 dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
304 >> Tastaþi `C-x n p' (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
305 ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
311 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
312 text. De remarcat cã "fereastrã" în sensul folosit de Emacs nu se
313 referã la ferestrele ce se pot suprapune într-un sistem bazat pe
314 ferestre (cum ar fi X Window System), ci la secþiuni separate într-o
315 singurã fereastrã X. (Emacs-ul poate avea multiple ferestre X -
316 "frame"-uri în terminologia Emacs. Acestea vor fi descrise mai
319 În acest moment este mai bine sã nu detaliem tehnicile de folosire a
320 ferestrelor multiple, dar trebuie sã ºtiþi cum sã închideþi ferestrele
321 care ar putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau
322 rezultate specifice anumitor comenzi. Este simplu:
324 C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
327 Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra
328 care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte
329 ferestre sunt distruse.
331 >> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
333 (Dupã cum vã amintiþi, C-l redeseneazã ecranul. Un argument numeric
334 înseamnã "redeseneazã ecranul ºi pune linia curentã la o distanþã (în
335 numãr de linii) de partea de sus a ecranului egalã cu argumentul
336 numeric". În concluzie, C-u 0 C-l înseamnã "redeseneazã ecranul,
337 poziþionând linia curentã la început.")
339 >> Tastaþi C-x 2. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã, în
340 timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând acelaºi text.
342 >> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
345 * INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
346 ---------------------------
348 Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
349 Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
350 interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi <Return>
351 (tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
354 Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
355 <Delete>. <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
356 "Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
357 <Delete>, dar nu întotdeauna!
359 Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
362 >> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
363 apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vã temeþi cã
364 veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
365 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
367 Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
368 pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
369 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
370 indicã o linie care a fost continuatã.
372 >> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
373 din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de
376 >> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
377 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea.
379 Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea
380 unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã
381 linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
382 afiºatã cu o linie de continuare.
384 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
385 Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
387 >> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
389 Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
390 argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
391 caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui
392 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
395 >> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
397 Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
398 Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un
399 sumar al operaþiilor de ºtergere.
401 <Delete> ºterge caracterul de dinaintea cursorului
402 C-d ºterge caracterul de dupã cursor
404 M-<Delete> ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
405 M-d ºterge cuvântul de dupã cursor
407 C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
409 M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
412 De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
413 paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
414 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k
415 ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
418 Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
419 pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
420 Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
421 distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
422 loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de
423 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
426 Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
427 este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
428 ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care
429 distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
430 respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
431 goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
433 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
434 Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
435 >> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului
436 NEWLINE de la sfârºitul liniei.
438 Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
439 doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
440 mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special:
441 distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã
442 comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã
443 linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
444 obþineþi acelaºi rezultat.
446 Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
447 a cursorului, tastaþi C-y.
449 >> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
451 Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
452 Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
453 distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
454 C-y va restaura toate liniile.
456 >> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
458 Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
460 >> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
461 C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
463 Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
464 dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura
465 porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate
466 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l
467 restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a
468 obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
469 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
470 M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
471 ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
472 continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
473 restaurat în poziþia în care se gãseºte.
475 Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
476 urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
478 >> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
479 linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
480 linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
481 înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi
482 observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
483 linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
484 comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
490 Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
491 puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
493 În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
494 repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
497 Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
498 luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
499 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
500 tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei
501 abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
502 sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
504 >> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
507 C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
508 dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
509 lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
510 Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi
511 C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
513 Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
520 Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
521 trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri,
522 modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi
523 textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
525 Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
526 în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
527 fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
528 "salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în
529 sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
530 lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
531 iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
532 cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
534 Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
535 începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "Emacs:
536 TUTORIAL.ro". Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna numele
537 fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul "TUTORIAL.ro"
538 care este copia dumneavoastrã de încercãri a tutorialului în limba
539 românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui fiºier va apãrea în
542 Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
543 celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
544 din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o
545 întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
546 legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
547 sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
549 Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
550 fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
551 terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce
554 C-x C-f (deschide un fiºier)
556 Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care
557 îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se
558 numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
559 introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
560 pentru editarea numelui fiºierului.
562 În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
563 introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
565 >> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
566 ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În
567 concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
569 Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
570 pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
571 ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când
572 comanda C-x C-f se terminã.
574 Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
575 edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
577 C-x C-s (salveazã fiºierul)
579 Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când
580 faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
581 încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea
582 caracterului "~" la numele iniþial.
584 Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
585 fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
586 pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
589 >> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
590 Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
593 OBSERVAÞIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
594 ecranul ºi nu veþi mai primi nici un de rãspuns din partea Emacs-ului.
595 Aceasta indicã faptul cã o facilitate a sistemului de operare numitã
596 "controlul fluxului" ("flow control" în limba englezã) intercepteazã
597 C-s, nelasându-l sã ajungã la Emacs. Pentru deblocarea ecranului,
598 tastaþi C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
599 "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
600 din manualul Emacs-ului.
602 Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
603 Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este
604 modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
605 fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
606 în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
607 fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi
608 considera cã editaþi un fiºier existent.
614 Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
615 existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
616 nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
617 fiºiere deschise în Emacs.
619 >> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
620 Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
621 C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
622 pentru a vã întoarce la tutorial.
624 Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
625 "buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
626 Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
628 C-x C-b (lista de buffere)
630 >> Încercaþi C-x C-b acum.
632 Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
633 corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
634 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu,
635 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este
636 buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
637 C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
638 întotdeauna parte dintr-un buffer.
640 >> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
642 Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
643 fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în
644 Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea
645 buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
646 buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar
647 înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
648 buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
649 înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
650 motiv existã comanda:
652 C-x s salveazã niºte buffere
654 C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
655 care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
657 >> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
658 Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
659 Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
665 Dacã sunteþi la consola unui terminal X, veþi observa o barã de
666 meniuri ("menubar" în limba englezã) la marginea de sus a ferestrei
667 Emacs-ului. Puteþi folosi acest menubar pentru a accesa toate
668 comenzile uzuale ale Emacs-ului, cum ar fi "deschide fiºier".
669 Probabil cã vi se va pãrea mai uºor la început, pentru cã nu este
670 nevoie sã vã amintiþi tastele necesare accesãrii comenzilor. Odatã
671 acomodaþi cu Emacs-ul, va fi uºor sã începeþi sã folosiþi tastatura,
672 deoarece fiecare element din meniu, care are o comandã asociatã,
673 afiºeazã ºi tastele cu care acea comandã poate fi accesatã.
675 Existã multe elemente în meniu care nu au nici un echivalent într-o
676 secvenþã de taste. De exemplu, meniul Buffers listeazã toate
677 buffer-ele existente în ordinea celei mai recente folosiri. Puteþi sã
678 vã mutaþi la orice buffer gãsindu-i ºi selectându-i numele în meniul
682 * FOLOSIREA MOUSE-ului
683 ----------------------
685 Când ruleazã sub X, Emacs-ul oferã suport integrat pentru mouse.
686 Puteþi poziþiona cursorul în text apãsând butonul stâng deasupra
687 poziþiei dorite; puteþi selecta text trãgând mouse-ul peste porþiunea
688 doritã, în timp ce butonul stâng este apãsat. O metodã alternativã
689 este sã apãsaþi butonul stâng al mouse-ului deasupra uneia dintre
690 extremitãþile porþiunii de text dorite, apoi sã vã mutaþi la cealaltã
691 extremitate ºi sã apãsaþi butonul stâng, þinând tasta SHIFT apãsatã
692 pentru a selecta textul.
694 Ca sã distrugeþi textul selectat, puteþi folosi C-w sau "Cut" în meniu
695 de editare ("Edit"). Existã însã o diferenþã între cele douã
696 modalitãþi. C-w nu face decât sã distrugã textul (pãstrând o copie
697 internã), în timp ce "Cut" face acelaºi lucru, dar pune textul ºi în
698 clipboard-ul X-ului, de unde poate fi accesat de cãtre alte aplicaþii.
700 Dacã vreþi sã extrageþi textul din clipboard-ul X-ului, folosiþi
701 "Paste" in meniul "Edit".
703 Butonul din mijloc al mouse-ului este folosit pentru a alege elemente
704 care sunt vizibile pe ecran. De exemplu, dacã intraþi în Info
705 (documentaþia Emacs-ului) folosind C-h i sau meniul "Help", puteþi
706 selecta o legaturã pusã în evidenþã apãsând butonul din mijloc al
707 mouse-ului deasupra ei. În mod analog, dacã introduceþi un nume de
708 fiºier (de exemplu când deschideþi un fiºier cu "Find File") ºi
709 tastaþi TAB pentru a obþine completãrile posibile, puteþi apãsa
710 butonul din mijloc al mouse-ului pe una din completãri, pentru a o
713 Butonul din dreapta al mouse-ului invocã un meniu popup. Conþinutul
714 acestui meniu variazã în funcþie de modul de editare curent ºi, în mod
715 normal, conþine câteva comenzi uzuale, pentru a le face mai uºor
718 >> Apãsaþi butonul din dreapta al mouse-ului acum.
720 Va trebui sã þineþi butonul apãsat pentru a menþine meniul vizibil.
723 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
724 -------------------------------
726 Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
727 pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
728 eXtinse. Acestea sunt de douã feluri:
730 C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
731 M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
733 Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
734 decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja
735 douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
736 salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
737 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
738 fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
739 întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
741 C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
742 încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
744 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
745 cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
746 distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
747 uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
749 Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
750 creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
751 posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
752 târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
753 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
756 În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
757 Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
758 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
759 s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
760 ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
761 pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
762 sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
764 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
765 pe care le-aþi învãþat pânã acum:
767 C-x C-f deschide un fiºier
768 C-x C-s salveazã fiºierul
769 C-x C-b listeazã bufferele
770 C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul
773 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
774 sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
775 este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
776 toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când
777 tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
778 puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
779 Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
780 Terminaþi comanda cu <Return>.
782 Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
783 înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui
784 argument trebuie sã tastaþi <Return>.
786 >> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
787 Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
789 Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
790 toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
791 poziþia iniþialã a cursorului.
797 Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
798 schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
799 Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
800 "autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier
801 are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
802 dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
803 corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod
804 normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
806 În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
807 autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
808 editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
809 file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
810 a continua ºi a recupera fiºierul.
816 Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
817 marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona
818 de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
824 Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("modeline"
825 în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul:
827 --**-XEmacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
829 Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
830 despre textul pe care îl editaþi.
832 Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
833 deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
834 sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul
835 fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
836 --00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
837 --Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de
838 mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
841 Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
842 modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului,
843 porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
846 Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
847 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
848 acum. Este un exemplu de "mod major".
850 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
851 editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
852 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
853 dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
856 Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu
857 existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
858 fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
859 trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
860 introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
861 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
862 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
865 Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
866 ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
868 >> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
870 Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
871 nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
872 trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
873 Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
876 Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
877 Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
878 dar funcþioneazã puþin diferit.
880 Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
883 >> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
884 linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
885 diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi q
886 pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
888 Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
889 Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare
890 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
891 celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi
892 sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
895 Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
896 este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
897 automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
898 introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
900 Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
901 Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
902 comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
903 când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã
904 comandã inverseazã modul.
906 >> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceþi apoi o linie
907 conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
908 douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
909 sparge linia numai la spaþii.
911 Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
912 schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã
913 ca argument numeric pentru C-x f.
915 >> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
916 Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
917 linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de
918 caractere folosind din nou C-x f.
920 Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
921 rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
922 M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
924 >> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
930 Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
931 cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
932 în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
933 cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
936 Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
937 deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
938 de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
940 Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
941 pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum.
943 Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
944 prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
945 cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
946 pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
948 >> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã
949 literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
950 dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
951 cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
953 >> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
955 >> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
957 >> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
959 Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale
960 Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
961 care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv, punându-o în evidenþã
962 pentru ca sã o puteþi identifica mai uºor. Dacã vreþi sã vã
963 poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
964 decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie,
965 Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
966 eºuat ("failing" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a
969 OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
970 primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o
971 "facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
972 ("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
973 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
974 C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
975 "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
976 din manualul Emacs-ului.
978 Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
979 <Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
980 este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu,
981 sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
982 "c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
983 "cu". Tastaþi acum <Delete>. Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
984 cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
986 Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
987 bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
988 specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
990 C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
991 cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
992 curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s
993 se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
1000 Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
1001 afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
1003 >> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
1005 >> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
1006 Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane
1007 în fereastra din partea de sus a ecranului.
1009 >> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
1010 (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
1012 >> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
1013 englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
1015 >> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
1016 Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
1018 >> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
1019 sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
1021 Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
1022 Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
1023 fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale
1024 de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
1025 fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
1027 Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
1028 folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine
1029 întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
1030 textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
1032 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã
1033 META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când
1034 tastaþi v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai
1035 întâi, pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe
1038 Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
1039 importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
1040 nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
1041 stãtãtor, nu un modificator.
1043 >> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
1046 (Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
1047 fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
1048 cea în care sunt acum.")
1050 Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã
1051 folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
1052 cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit
1053 în fiecare fereastrã.
1055 O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
1058 >> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda
1059 cu <Return> Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
1060 jos. Cursorul la fel.
1062 >> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
1063 C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
1066 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
1067 -------------------------------
1069 Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
1070 recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
1071 linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
1072 sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
1074 Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
1075 Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca
1076 sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
1078 >> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
1081 Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
1082 deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
1083 înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
1086 * CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
1087 ----------------------------------------
1089 În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
1090 a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs
1091 încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã
1092 sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
1093 multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi
1094 documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare
1095 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
1097 Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
1098 apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
1099 În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
1100 spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã
1101 rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
1104 (Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta
1105 orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
1106 administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
1107 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
1108 help<Return> în loc.)
1110 Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul
1111 c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
1112 ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
1114 >> Tastaþi C-h c C-p.
1116 Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
1118 C-p runs the command previous-line
1120 Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite
1121 în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
1122 funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
1123 respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
1124 ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
1126 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
1127 nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
1130 Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
1133 >> Tastaþi C-h k C-p.
1135 Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
1136 fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
1139 Câteva comenzi C-h utile:
1141 C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
1144 >> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
1145 Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
1146 funcþia ce implementeazã comanda C-p.
1148 C-h a Hyper Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
1149 lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
1150 conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
1151 pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
1153 >> Tastaþi C-h a newline<Return>.
1155 Aceasta afiºeazã lista tuturor funcþiilor ºi variabilelor al cãror
1156 nume conþine "newline". Tastaþi <Return> sau apãsaþi butonul din
1157 mijloc al mouse-ului, pentru a afla mai multe despre o funcþie sau
1158 variabilã. Tastaþi q ca sã ieºiþi din hyper-apropos.
1164 Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
1165 Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
1166 întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z. (sub X, aceastã comandã
1167 minimizeaza frame-ul curent al Emacs-ului.)
1169 Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
1170 noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
1177 Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
1178 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
1179 pentru versiunea iniþialã de Emacs. Ben Wing a adaptat tutorialul
1180 pentru X Windows. Martin Buchholz ºi Hrvoje Niksic au adãugat
1181 corecþii pentru XEmacs.
1183 Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
1184 continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
1186 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
1187 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
1189 Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation
1191 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
1192 of this document as received, in any medium, provided that the
1193 copyright notice and permission notice are preserved,
1194 and that the distributor grants the recipient permission
1195 for further redistribution as permitted by this notice.
1197 Permission is granted to distribute modified versions
1198 of this document, or of portions of it,
1199 under the above conditions, provided also that they
1200 carry prominent notices stating who last altered them.
1202 Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
1203 spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
1204 ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
1205 folosind, scriind ºi distribuind free software!
projects / chise / xemacs-chise.git.1 / blob